ZORNĂÍT, zornăituri, s. n. Faptul de a zornăi; zgomotul caracteristic pe care îl fac unele obiecte când se lovesc sau se ciocnesc între ele; zornăială, zornăitură, zornet. – V. zornăi. Vezi definitia »

IPOCRÍT, -Ă adj., s. m. f. (om) prefăcut, fățarnic, fals. (< fr. hypocrite) Vezi definitia »

AMONÍT s.n. Exploziv constituit din azotat de amoniu și compuși nitrici. [< germ. Ammonit]. Vezi definitia »

MIELOCÍT, mielocite, s.n. (?sursa-de intrebat) Celulă din seria leucocitelor granuloase, intermediară între promielocit și granulocitul adult. Are diametrul de cca 15 μm, include deja granulații neutro-, eozino- sau bazofile, dar prezintă un nucleu rotund, cu contur regulat. Mielocitele există în mod normal doar în măduva osoasă și ajung în sângele periferic în unele forme de leucemii. Vezi definitia »

PARVENÍT, -Ă, parveniți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care parvine (1). – V. parveni. Vezi definitia »