puiculeá s.f. (reg.) iubită, iubițea. Vezi definitia »

SLUJNICEÁ, slujnicele, s. f. (Rar) Slujnicuță. – Din slujnică + suf. -ea. Vezi definitia »

FĂLCEÁ, fălcele, s. f. Fiecare dintre: a) cele două tălpi ale saniei; b) cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut; c) cele două scândurele între care intră limba meliței; d) stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului; e) cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap (când se înjugă patru boi); f) cele două brațe de lemn ale piscului (la car); g) cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier. – Falcă + suf. -ea. Vezi definitia »

ENEA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „nouă”. [Pron. -ne-a-. / < fr. ennéa-, cf. gr. ennea]. Vezi definitia »

PINGEÁ, pingele, s. f. Bucată de talpă folosită pentru a înlocui partea anterioară a tălpilor uzate (uneori și tocurile); p. ext. partea anterioară a tălpii încălțămintei, pe care se calcă. [Var.: pingícă s. f.] – Din tc. pençe. Vezi definitia »