ȘÁRJĂ s.f. I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, care se prelucrează pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție. ♦ Cantitatea de metal lichid obținută într-un cuptor înalt dintr-o încărcătură normală. ♦ Procesul de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului dintr-un cuptor metalurgic. ♦ Cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată printr-o singură operație de uscare. II. Atac impetuos, avântat, dat de o trupă de cavalerie. ♦ (Sport) Atac plin de elan asupra adversarului. III. Atac violent prin scris și prin caricaturi (în presă, în teatru etc.). ♦ Interpretare, înfățișare exagerată a unui personaj, a unei idei etc. [< fr. charge]. Vezi definitia »

píștă (-te), s. f. – Mîncare, hrană. Sl. pište (Tiktin), sec. XVI-XVII, înv. Vezi definitia »

FILOGENÉZĂ s. f. (Biol.) Filogenie. – Din fr. phylogenèse. Vezi definitia »

RÁITĂ, raite s. f., interj. 1. S. f. (Fam.) Parcurgere a unui drum fără oprire (mari), trecere în grabă pe undeva, vizită scurtă. 2. Interj. (Înv.; în forma raita) Cuvânt de recunoaștere rostit de paznicii de noapte, când se apropiau unul de altul. – Din magh. rajta. Vezi definitia »

înfrunțitúră s.f. (reg., înv.) lucrare începută, dar neterminată; înfrunțeală. Vezi definitia »