HÁȘCHIE, hașchii, s. f. V. așchie. Vezi definitia »

HEMATOSCOPÍE s. f. examinare a sângelui la microscop. (< fr. hématoscopie) Vezi definitia »

NUTÁȚIE s. f. 1. oscilația axei unui astru în cursul mișcării de precesie; (spec.) oscilația axei Pământului într-o perioadă de 1⁸ ani și 8 luni. 2. una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și care face să oscileze axa de rotație proprie corpului. 3. (med.) basculare înainte a bazei sacrului și înapoi a coccisului, produsă spontan în cursul nașterii. ◊ oscilație a capului. 4. mișcare de oscilație descrisă de plante în timpul creșterii. (< fr. nutation, lat. nutatio) Vezi definitia »

EXECRÁȚIE s.f. (Rar) Oroare, repulsie. ♦ Persoană sau lucru care inspiră acest sentiment. [Gen. -iei, var. execrațiune s.f. / cf. fr. exécration, lat. execratio] Vezi definitia »

ANADIPSÍE s.f. (Med.) Sete exagerată. [Gen. -iei. / < fr. anadipsie, cf. gr. ana – în sus, dipsa – sete]. Vezi definitia »