FESCENÍN, -Ă adj. din Fescennia (Etruria). ♦ versuri (sau cântece) ĕ = versuri, poezii satirice latine. (< fr. fescennin, lat. fescenninus) Vezi definitia »

pelín (-ni), s. m. – 1. Plantă cu frunze și flori amare (Artemisia absinthium). – 2. (S. n.) Vin preparat în stil de vermut. – Mr. pilonu, megl. pilin. Sl. pelynŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250; Conev 47), cf. bg., sb., slov., alb. pelin, pol. piołyn, rus. polin, ngr. πελίνος. – Der. împelina, vb. (a pune la macerat frunze de pelin în vin); pelinat, adj. (preparat în stil de vermut); pelinariță, s. f. (varietate de pelin, Artemisia vulgaris); peliniță, s. f. (varietate de pelin, Artemisia pontica). Vezi definitia »

brain drain (angl.) [pron. bréĩndreĩn] s.n. Vezi definitia »

CHAMBERLAIN [tʃæmbəlein] 1. Joseph C. (1836-1914), om politic și diplomat britanic, Membru al Partidului Liberal Unionist. Ministru al coloniilor (1895-1903), promotor al expansiunii britanice în Africa sub lozica: „Africa engleză de la Suez la Cap”. 2. Sir Joseph Austen C. (1863-1937), om politic conservator. Fiul lui C. (1). Ministru de Externe (1924-1929); a avut un rol important în negocierea Pactului de la Lucarno (1925). Premiul Nobel pentru pace (1925). 3. Arthur Neville (1869-1940), om politic conservator britanic. Fiul lui C. (1). Prim-ministru al guvernului de uniune națională (1937-1940); a dus o politică de conciliere față de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai Acordului de la München (sept. 1938). Vezi definitia »

dizghín, dizghínuri, s.n. (pop.) lovitură de pinteni sau de frâu dată calului; săritura acestuia. Vezi definitia »