FRAC, fracuri, s. n. Haină bărbătească de ceremonie din stofă neagră, în față scurtă până la talie, iar în spate terminată cu două cozi lungi și înguste. – Din fr. frac. Vezi definitia »

smireác, smireácuri, s.n. (reg.) gard viu; tufă. Vezi definitia »

casnác, casnáce, s.n. (înv.) îngrăditura pietrelor de moară, cerc, ocol, toc, văcărie, veșcă. Vezi definitia »

DAC, -Ă, daci, -ce, adj. s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la Dacia sau la populația ei, privitor la Dacia sau la populația ei; dacic. 2. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a Daciei. – Din lat. Dacus. Vezi definitia »

ZABRÁC, zabrácuri, s. n. (din sl. zazrakŭ [din zazrjeti = a certa]) Vezi definitia »