Definita cuvantului pontif
PONTÍF s.m. 1. Membru al colegiului sacerdotal suprem din vechea Romă, care supraveghea cultul; (astăzi) prelat, episcop. ♦ Suveran pontif = papă. 2. (Fig.; adesea ironic) Om care își dă aere de superioritate. [< fr. pontife, cf. lat. pontifex].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pontif
CALÍF, califi, s. m. Titlu purtat, după moartea lui Mahomed, de șefii musulmanilor care dețineau puterea politică și pe cea religioasă; persoană având acest titlu. – Din fr. calife. Vezi definitia »
rósbif / (angl.) roast beef [pron. rắŭstbif] s. n., pl. rósbifuri / roast beefuri Vezi definitia »
ștáif (-furi), s. n. – 1. Întăritură interioară a călcîiului la pantofi. – 2. (Arg.) Guler. Germ. steif „bățos; apretat” (Tiktin). Vezi definitia »
ȘTRAIF s. n. dungă, bandă, linie, fâșie. ◊ ansamblu de mărci poștale, detașate dintr-o coală, dispuse în linie dreaptă. (< germ. Streif) Vezi definitia »
ȘLIF s. n. (tehn.) porțiune șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ◊ (fig.) finețe, rafinament. (< germ. Schliff) Vezi definitia »