CLEMPÚȘ, clempușuri, s. n. Bucată de fier în formă de cârlig, pe care se sprijină clampa când se închide ușa. – Cleampă + suf. -uș. Vezi definitia »

CODRÓȘ, codroși, s. m. Gen de păsări migratoare mici, cântătoare, cu penajul cenușiu roșiatic și cu coada lungă, roșie (Phoenicurus); pasăre de acest gen. – Coadă + roșu. Vezi definitia »

ciuș interj. – Se folosește pentru a îndemna măgarii. Origine probabil expresivă; coincide cu bg. și ngr. (DAR). Cf. ciuș, s. n. (înv., Munt., spate, spinare), din bg. na čuš. – Der. ciuști (var. țuști), interj. (exprimă o mișcare rapidă, ca săritura unui iepure, zgomotul unei palme etc.), cf. bîști; ciuști, vb. (a țîșni, a sări brusc un iepure); ciușdi (var. ciujdi), vb. (a se ghemui; a ciuli urechile; a tăia crengile; a fura), ale cărui prime două sensuri îl imită pe a ciuli, iar ultimul pe a ciupi (DAR consideră sensul de la a fura drept primar și derivă cuvîntul de la bg. čužd „ciudat”). Vezi definitia »

HAITÍȘ, haitișe, adj.n. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor strâmbă, curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani. Vezi definitia »

POCHERÁȘ, pocherașe, s. n. Diminutiv al lui pocher. – Pocher + suf. -aș. Vezi definitia »