PROPENSIÚNE s.f. Înclinare (a unui corp către un punct sau către alt corp). ♦ (Fig.) Pornire, înclinație către ceva. [Pron. -si-u-. / < fr. propension, cf. lat. propensio]. Vezi definitia »

SECȚIUNE s. f. 1. faptul de a secționa; tăietură într-un corp, sistem tehnic etc. ◊ curbă prin intersectarea unei suprafețe cu un plan. ◊ suprafață din întretăierea dintre un plan și un sistem tehnic sau natural. 2. desen, forma și dimensiunile unei secțiuni (1) printr-o construcție sau element de construcție, printr-o piesă, un corp etc. 3. (mat.) intersecție a două mulțimi. 4. (lingv.) locul de întâlnire al protezei cu apodoza într-o perioadă (2). (< fr. section, lat. sectio) Vezi definitia »

MICROINSTRUCȚIÚNE s. f. (inform.) instrucțiune corespunzând unui nivel de program elementar. (< engl. microinstruction) Vezi definitia »

CONVENȚIÚNE s.f. 1. convenție. 2. Adunare legislativă în timpul revoluției burgheze din Franța. [Pron. -ți-u-. / < fr. convention]. Vezi definitia »

LIBAȚIÚNE s. f. v. libație. Vezi definitia »