Definita cuvantului cercală
cercálă (cercắli), s. f. – Năvod, plasă de pescuit. Rut. čekalo (Drăganu, Dacor., VI, 267); r s-ar explica prin asimilarea cu vb. a cerca. Din rom. ar putea proveni mag. cserkálo.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cercală
arhimicétă s. f., g.-d. art. arhimicétei; pl. arhimicéte Vezi definitia »
VERONÍCĂ3 s.f. (În tauromahie) Figură în cursul căreia toreadorul face să treacă taurul pe lângă el. [< fr. véronique, cf. sp. verónica, denumire dată capei toreadorului, care poartă imaginea lui Cristos]. Vezi definitia »
SIMEDIÁNĂ, simediane, s. f. Dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei în raport cu bisectoarea interioară dusă prin același vârf al triunghiului. – Fr. symédiane. Vezi definitia »
PÉNSĂ s.f. 1. Mic instrument de metal compus din două brațe unite la unul dintre capete, care servește pentru a prinde obiecte de dimensiuni mici, marginile unei răni etc. 2. Cută interioară la o haină, făcută pentru a o fasona într-un anumit fel. 3. Extremitatea cleștilor racilor, homarilor sau ale scorpionilor. [< fr. pince < pincer – a prinde, a strânge]. Vezi definitia »
JABOTIÉRĂ s. f. muselină din care se fac jabourile. (< fr. jabotière) Vezi definitia »