AMPLASAMÉNT s.n. Loc unde este așezată o instalație, o construcție, un dispozitiv etc. [< fr. emplacement]. Vezi definitia »

ADORÁNT, -Ă s. m. f. om care se roagă unei divinități, în arta cultă. (< germ. Adorant) Vezi definitia »

ASCENDÉNT², -Ă, ascendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care urcă; suitor. ◊ Gamă ascendentă = gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri înalte. Linie ascendentă = linie genealogică care suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. ♦ Fig. Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m. și f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară; (la pl. m.) strămoși. – Lat. lit. ascendens, -ntis (fr. ascendant). Vezi definitia »

EMIGRÁNT, -Ă s.m. și f. Persoană care emigrează. [Cf. fr. émigrant, it. emigrante]. Vezi definitia »

SPLINT s.n. Cui de siguranță. [< engl. splint]. Vezi definitia »