INOVÁȚIE s.f. Schimbare, introducere a ceva nou într-un sistem, într-o practică, într-o activitate, într-o operație tehnică etc. [Gen. -iei, var. inovațiune s.f. / cf. fr. innovation, lat. innovatio]. Vezi definitia »

PREFORMÁȚIE s.f. (Înv.) Conformație moștenită; predispoziție; preformism. [Gen. -iei, var. preformațiune s.f. / cf. fr. préformation, engl. preformation, germ. Präformation, it. preformazione]. Vezi definitia »

ANTIGENOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a substanțelor care pot produce anticorpi. (< fr. antigénothérapie) Vezi definitia »

ACTINOMETRÍE s. f. disciplină care studiază radiațiile electromagnetice din atmosferă. ◊ măsurare a radiațiilor din atmosferă. (< fr. actinométrie) Vezi definitia »

ANIRIDÍE s. f. (med.) lipsă congenitală a irisului. (< fr. aniridie) Vezi definitia »