măgăreață, măgărețe s. f. (deț.) 1. dispozitiv pe principiul scripeților cu ajutorul căruia se transmit de la o celulă la alta diferite obiecte. 2. (prin ext.) obiect transmis prin intermediul acestui dispozitiv. Vezi definitia »

vatelínă s. f., g.-d. art. vatelínei; pl. vatelíne Vezi definitia »

INTOLERÁNȚĂ, intoleranțe, s. f. 1. Lipsă de toleranță, de îngăduință; neîngăduință, netoleranță. 2. Incapacitate organică de a suporta anumite medicamente. – Din fr. intolérance. Vezi definitia »

PROGENITÚRĂ s.f. Vlăstar, urmaș; (la animale) pui, prăsilă. [< fr. progéniture]. Vezi definitia »

HEMIDIAFORÉZĂ s.f. (Med.) Secreție unilaterală de sudoare. [< fr. hemidiaphorèse]. Vezi definitia »