pionác, pionáce, s.n. (reg.) clopoțel. Vezi definitia »

BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac. Vezi definitia »

ștofleác, ștofléci, s.m. (reg.; deprec.) 1. om lacom. 2. om naiv, nătăfleț. Vezi definitia »

BAC¹ s. n. 1. platformă plutitoare care servește la transportul de oameni, animale și vehicule peste un curs de apă. 2. cuvetă, bazin. 3. avion echipat pentru transportul automobilelor și al pasagerilor lor. 4. recipient de sticlă, metal sau ebonită, pentru depunerea unui lichid. 5. parapet amenajat pentru cultura plantelor pe un substrat. (<fr. bac) Vezi definitia »

SERÁC s. n. turn de gheață, proeminență rezultată din intersectarea crăpăturilor din cuprinsul ghețarilor. (< fr. sérac) Vezi definitia »