FAR, faruri, s. n. 1. Construcție înaltă prevăzută cu o sursă de lumină puternică, pentru semnalarea la distanță a punctelor importante situate de-a lungul liniilor de navigație maritimă. 2. Corp de iluminat (la automobile, locomotive etc.) care proiectează lumina într-o anumită direcție sub forma unui fascicul divergent. – Din fr. phare, lat. pharus, it. faro. Vezi definitia »

fărșangár, fărșangári, s.m. (reg.) om mascat care în săptămâna albă (înainte de Paști) umblă prin sat împreună cu alții și face tot felul de nebunii. Vezi definitia »

ECHISCALÁR, -Ă adj. (mat.; despre linii, suprafețe, porțiuni de spațiu) care este locul geometric al punctelor în care un scalar de câmp are aceeași valoare. (< fr. équiscalaire) Vezi definitia »

INTRAGLACIÁR, -Ă adj. Care se găsește în masa unui ghețar. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. intraglaciaire]. Vezi definitia »

spuzár, spuzáre și spuzáruri, s.n. (reg.) 1. vătrai (pentru jăratic). 2. turtă (de făină sau de mălai) coaptă în spuză; nume generic dat unor iritații ale pielii, unor erupții sub forma unor pete roșii și bășicuțe; spuzeală, spuză, spuzitură. Vezi definitia »