ABLAȚIÚNE, ablațiuni, s. f. 1. Transportarea (prin acțiunea vântului, apelor sau ghețarilor) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. 2. Amputarea unui organ sau membru al corpului omenesc. [Pr.: -ți-u-] – Fr. ablation (lat. lit. ablatio, -onis). Vezi definitia »

DIRECȚIÚNE s.f. v. direcție. Vezi definitia »

ANTIFRICȚIÚNE s. f. aliaj pe bază de antimoniu, folosit la cuzineți pentru a reduce frecarea. (< fr. antifriction) Vezi definitia »

RÚNE s. f. pl. Caractere grafice ale celor mai vechi alfabete germanice. – Din germ. Runen, fr. runes. Vezi definitia »

SUPRESIÚNE, supresiuni, s. f. (Livr.) Suprimare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. suppression, lat. suppressio, -onis. Vezi definitia »