ESTIMATÓRIU, -IE, estimatorii, adj. (Rar) Estimativ. – Din fr. estimatoire. Vezi definitia »

DECIZÓRIU, -IE adj. 1. (jur.) referitor la decizia voluntară. 2. (log.) care rezultă din hotărârea liberă a spiritului. (< fr. décisoire, lat. decisorius) Vezi definitia »

TEMPLÍU, -ÍE, templii, adj. (Rar) De templu. O liniște templie (ALECSANDRI). – Din templu + suf. -iu. Vezi definitia »

TESTIMÓNIU s. n. mărturie, dovadă; act, document care certifică ceva. (< lat. testimonium) Vezi definitia »

RECTILÍNIU, -IE adj. 1. (despre mișcări) care se desfășoară în linie dreaptă; drept. 2. (despre figuri geometrice) mărginit de linii drepte. (< fr. rectiligne) Vezi definitia »