spogîrniceálă (-éli), s. f. – (Înv.) Cataramă. Origine necunoscută. Cf. sponcă. Vezi definitia »

hrápă s.f. (reg.) coastă de deal prăpăstioasă; râpă, pripor, prăpastie. Vezi definitia »

ZOOSFÉRĂ s.f. Zoospor prevăzut cu doi cili, la alge. (din fr. zoosphère) Vezi definitia »

APLÍCĂ, aplice, s. f. (Livresc) Ornament care se fixează pe un element de construcție sau pe suprafața unui obiect. – Fr. applique. Vezi definitia »

BISÉRICĂ, biserici, s. f. 1. Clădire destinată celebrării unui cult creștin. ◊ Expr. A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios. A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-și îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viață pioasă; p. ext. a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute. 2. Instituția creștinismului în ansamblu. 3. Comunitate religioasă de același cult. Biserica ortodoxă. – Lat. basilica. Vezi definitia »