hîrț (-ți), s. m. – Șoarece. Mag. heréc „șoarece”(DAR). În Banat. – Der. hîrciog, s. m. (șobolan; hamster, Cricetus frumentarius), din mag. hörcsög (DAR; Gáldi, Dict., 91), cf. sb. hrčak (Miklosich, Slaw. Elem., 51). Vezi definitia »

DESCÚLȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Cu picioarele goale; descălțat. ♦ Fig. (Substantivat) Om sărac. – Din lat. *disculceus (= disculceatus). Vezi definitia »

BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Din germ. Bolzen. Vezi definitia »

slătineánț, slătineánți, s.m. (reg.) bărbat care face parte din populația de bază a orașului Slatina sau care este originar de acolo. Vezi definitia »

GRUPULÉȚ, grupulețe, s. n. Diminutiv al lui grup; grupușor. – Grup + suf. -uleț. Vezi definitia »