Definita cuvantului prodenție
PRODENȚÍE s.f. Orientarea spre înainte a dinților. [Gen. -iei. / < germ. Prodentie, cf. gr. pro – înainte, lat. dens – dinte].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prodenție
ANGELOLOGÍE s.f. Parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. [Gen. -iei. / < fr. angélologie, cf. gr. angelos – înger, logos – vorbire]. Vezi definitia »
ONTOLOGÍE s. f., Ramură a filosofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței. – Din fr. ontologie. Vezi definitia »
erminíe (erminíi), s. f. – Interpretare, explicație. Ngr. ἐρμηνεία (sec. XVII). Vezi definitia »
COLOCÁZIE s.f. Plantă tropicală cu rizomul bogat în feculă, cultivată mai ales în Polinezia. [Gen. -iei. / < fr. colocasia, cf. gr. kolokasia]. Vezi definitia »
SUHĂȚÍE, suhății, s. f. (Reg.) Suhat (1). – Suhat + suf. -ie. Vezi definitia »