TĂRCĂTÚRĂ, tărcături, s. f. (Reg.) Combinație nereușită de culori; împestrițătură; (concr.) obiect tărcat. – Tărca + suf. -ătură. Vezi definitia »

ZINCOGRAVÚRĂ s.f. Zincografie. ♦ Clișeu zincografic; reproducere după un astfel de clișeu. [< fr. zincogravure]. Vezi definitia »

CRÁTĂ s.f. (Mar.) Ambalaj în formă de șipci, de ladă, servind la împachetarea fructelor, a damigenelor și a unor mărfuri ambalate în saci de hârtie. [< engl. crate]. Vezi definitia »

BRÍZĂ s.f. Vânt ușor, regulat, de la țărmul mării, care suflă în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopții de la uscat spre mare. ♦ (Fig.) Adiere, boare. [< fr. brise]. Vezi definitia »

BANDELÉTĂ s. f. 1. bentiță. 2. mănunchi de fibre conjunctive sau nervoase. (< fr. bandelette) Vezi definitia »