dvéră (-re), s. f. – Poartă din trei părți care ascunde altarul credincioșilor. – Var. dveară. Sl. dvĕrĭ (Tiktin; Candrea), pl. dveri, cu sing. analogic (Byck-Graur 36). Vezi definitia »

păpălícă, păpălíci, s.f. (reg.; mai ales la pl.) surcea; așchie. Vezi definitia »

CERVICÍTĂ s. f. colpită. (< fr. cervicite) Vezi definitia »

BĂBĂREÁSĂ, băbărese, s. f. (Reg.) Babă (descântătoare). Vezi definitia »

pistreálă (pistréle), s. f. – 1. Distanță egală cu o aruncătură de arc, se socotea cam 1/6 de milă sau circa 308 m. – 2. Tir, loc de unde se trăgea la țintă. Sl. prĕstrĕlŭ, din strela „săgeată” (Tiktin; Conev 73). Vezi definitia »