DESȚELENÍ, desțelenesc, vb. IV. 1. Tranz. A ara adânc un teren (multă vreme) necultivat sau cultivat cu plante perene, pentru a-l însămânța. 2. Refl. (Rar, despre copaci) A ieși din rădăcini (în urma unei lovituri, a unei furtuni etc.) – Des¹- + [în]țeleni. Vezi definitia »

CĂLUGĂRENI 1. Com. în jud. Giurgiu, situată la confluența Neajlovului cu Cîlniștea; 6.832 loc. (1991). Aici, la 13/23 aug. 1595, armata Țării Românești, condusă de Mihai Viteazul, a repurtat o strălucită victorie asupra armatelor turcești comandate de Sinan-Pașa.În amintirea acestei victorii, la C. a fost ridicat un monument. 2. Com. în jud. Prahova; 1.672 loc. (1991). Vezi definitia »

ESENIÉNI s.m.pl. Membri ai unei secte religioase la vechii evrei, caracterizată prin ascetism, disciplină severă și prin comunitatea bunurilor. [Pron. -ni-eni, sg. esenian. / < fr. esséniens]. Vezi definitia »

țepení, țepenésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a înțepeni, a înlemni. 2. a fixa. 3. a se slei, a se întărî. 4. a deveni rezistent, viguros. 5. a se conserva, a se păstra. Vezi definitia »

A TE SOICANI, soicaneala, s.f. 1. Belitul ochilor in monitoarele neavizate ale oamenilor 2. Holbarea pupilelor nedilatate in diferitele surse de inspiratie (1). – Soican + suf. -ie. Vezi definitia »