LONGRÍNĂ s. f. 1. grindă care susține un cofraj, o galerie de mină etc. 2. șină fixă pe traverse, montată paralel cu șinele căii ferate, pentru a reduce pericolul de deraiere. (< fr. longrine) Vezi definitia »

MÂNĂTÚRĂ, mânături, s. f. (În credințele populare) Farmec, vrajă; p. ext. boală pricinuită de un farmec, de o vrajă care i s-a făcut cuiva. [Var.: mâitúră s. f.] – Mână + suf. -ătură. Vezi definitia »

știolfăiálă, știolfăiéli, s.f. (reg.) 1. plescăire prin apă sau prin noroi; apărie, noroi. 2. molfăială. Vezi definitia »

MUȘCHIULATÚRĂ s. f. v. musculatură. Vezi definitia »

OFIȚEREÁSĂ, ofițerese, s. f. 1. (Fam.) Soție de ofițer (I 1). 2. Femeie care are gradul de ofițer (I 1). – Ofițer + suf. -easă. Vezi definitia »