PERȘ, perșuri, s. n. Prăjină folosită la sărituri (acrobatice) în înălțime. ♦ P. ext. Număr de circ executat cu această prăjină. – Din fr. perche. Vezi definitia »

HÂRȘ interj. V. hârști. Vezi definitia »

MEȘ¹, meși, s. m. Un fel de cizmulițe din piele subțire, fără toc, purtate altădată peste ciorapi (sub încălțăminte); (astăzi, reg.) papuci de pâslă. ◊ Expr. A-i da (cuiva) meșii să... = a avea curaj să..., a cuteza. A-l ține pe cineva meșii = a fi în stare, a putea. – Tc. mest. Vezi definitia »

PUȚINTELÚȘ adv. (Rar) Diminutiv al lui puțintel. – Puțintel + suf. -uș. Vezi definitia »

angîș (-șle), s. n. – Loitră la car. Tc. angic „car” (Șeineanu, I, 395). L de la pl. se explică prin forma pl. tc. angiclar. Vezi definitia »