libúț (libúți), s. m. – Nagîț (Vanellus cristatus). – Var. libuc, libec. Mag. libuc (Cihac, II, 512; Gáldi, Dict., 142). Vezi definitia »

CRANȚ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de un ronțăit. – Onomatopee. Vezi definitia »

TÂRNÁȚ, târnațe, s. n. (Reg.) Prispă (închisă cu scânduri, ca un cerdac). – Din magh. tornác. Vezi definitia »

pălăcrínț, pălăcrínți, s.m. (reg.) petec de forma unui pătrat sau romb pus la răscroiala de la subsuoara cămășilor țărănești; palhă. Vezi definitia »

ștrapáț, ștrapáțuri, s.n. (reg.) 1. muncă, osteneală; alergătură. 2. (în loc. adj.) de ștrapăț = a) (despre oameni) de corvoadă; b) (despre obiecte) de dârvală. Vezi definitia »