CHESTÚRĂ s.f. 1. Demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. Organ polițienesc în regimul trecut, superior unui comisariat, care funcționa numai în orașele mari. ♦ Local unde era instalat acest organ. [< lat. quaestura, cf. fr. questure]. Vezi definitia »

BĂLTOÁGĂ s. f. v. băltoacă. Vezi definitia »

tópcă, topci, s.f. (reg.) minge făcută din lână, păr de vite. Vezi definitia »

SNOPEÁLĂ, snopeli, s. f. Bătaie strașnică; chelfăneală. – Snopi + suf. -eală. Vezi definitia »

NITRÚRĂ s. f. azotură. (< fr. nitrure) Vezi definitia »