CONFUZIONÁNT, -Ă, confuzionanți, -te, adj. (Rar) Care provoacă confuzie, derutant. [Pr.: -zi-o-] – De la confuzie. Vezi definitia »

COMPARTIMÉNT s.n. 1. Parte dintr-un spațiu împărțit în mai multe subunități, separată cu pereți despărțitori etc.; despărțitură. ♦ Diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane. 2. Sferă, sector, domeniu (de activitate). [Pl. -te. / cf. fr. compartiment, it. compartimento]. Vezi definitia »

DEGAJAMÉNT, degajamente, s. n. 1. Încăpere care servește ca spațiu de comunicație între încăperile unui apartament ori ale unei clădiri publice sau între interiorul unei clădiri și exteriorul ei. 2. Porțiune situată în fundul și pe marginile scenei, care servește pentru depozitarea decorurilor, recuzitei etc. – Din fr. dégagement. Vezi definitia »

FLAMBOIÁNT adj. n. Stil flamboiant = formă particulară a stilului gotic (sec. XV), care se caracterizează printr-o boltă de ogive, arcele pierzându-se direct în stâlp fără a se sprijini pe un capitel. [Pron. -bo-iant (în DEX flamboaiant). / < fr. flamboyant]. Vezi definitia »

EXUBERÁNT, -Ă, exuberanți, -te, adj. 1. Care își manifestă sentimentele prin numeroase demonstrații exterioare; de o mare vioiciune, foarte vioi; expansiv. 2. (Rar) Abundent, îmbelșugat. – Din fr. exubérant, lat. exuberans, -ntis. Vezi definitia »