înjerdăluí (-uésc, -ít), vb. refl. – A se însănătoși, a-și reveni, a se restabili. Mag. serdül- „a crește” (Drăganu, Dacor., VII, 135). Vezi definitia »

PĂSU͹, păsuiesc, vb. IV. Tranz. A da cuiva răgazul necesar pentru a face ceva; a permite cuiva să întârzie cu achitarea unei obligații (bănești); a amâna, a îngădui. – Pas³ + suf. -ui. Vezi definitia »

păscărúi, păscărúi, s.m. (reg.) pescăruș. Vezi definitia »

A MITUI a atinge, a blătui, a da dreptul / duma / plicul / șpagă, a deschide ușa cu capul, a injecta, a mișca din urechi, a pune (cuiva) lacătul, a sări cu dreptul, a sări la cap, a sfănțui, a șpăgui, a unge, a unge cu miere, a unge osia, a veni pe schiuri. Vezi definitia »

spinuí, spinuiésc, vb. IV (reg.; despre suprafețe de teren) a îngrădi cu spini, cu gard spinos. Vezi definitia »