ANTINOMÍE, antinomii, s. f. Contradicție categorică între două teze care se exclud reciproc și care pot fi demonstrate la fel de concludent pe cale logică, atunci când nu se ține seamă de realitatea obiectivă. – Fr. antinomie (lat. lit. antinomia). Vezi definitia »

PNEUMORAHÍE s. f. introducere de aer prin puncții lombare în canalul rahidian, în scopul explorării acestuia și a ventriculilor cerebrali. (< fr. pneumorachie) Vezi definitia »

FONASTENÍE s.f. Oboseală a organelor vocale. [< fr. phonasthénie]. Vezi definitia »

zmeoáie s. f., art. zmeoáia, g.-d. art. zmeoáiei; pl. zmeoáie Vezi definitia »

ACOLOGÍE s.f. (Med.; livr.) Cunoașterea medicamentelor pentru tratarea diferitelor boli. [Gen. -iei. / < fr. acologie, cf. gr. akos – tratament, logos – studiu]. Vezi definitia »