búrcă (búrci), s. f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold. – Der. burechiușe, s. f. (tăiței de supă). Vezi definitia »

arsénică s.f. (reg.) floare roșie cultivată în grădini Vezi definitia »

HERÁLDICĂ s.f. v. heraldic (1). [DEX'98] Vezi definitia »

LOXODRÓMĂ s.f. Curbă trasată pe o hartă reprezentând globul terestru care taie toate meridianele sub un unghi constant. [< engl. loxodrome, cf. fr. loxodromie < gr. loxos – oblic, dromos – drum]. Vezi definitia »

MÍCĂ s.f. Grup de minerale de siliciu și aluminiu cristalizate, care se desfac în foițe de obicei elastice. [Pron. -cii. / < fr. mica, cf. lat. mica – bucățică]. Vezi definitia »