RABLAGÍT, -Ă, rablagiți, -te, adj. (Fam.; despre obiecte) Învechit, uzat, deteriorat; (despre ființe) slăbit de puteri, cu sănătatea zdruncinată; ramolit. [Var.: răblăgít, -ă, adj.] – V. rablagi. Vezi definitia »

WOLFRAMÍT s.n. Wolframat natural de fier și de mangan. (din germ. Wolframit) Vezi definitia »

TRÂNDĂVÍT s. n. (Rar) Trândăvie. – V. trândăvi. Vezi definitia »

necovârșít, necovârșítă, necovârșíți, necovârșíte, adj. (înv. și reg.) 1. foarte mare, imens, nesfârșit, nemărginit, fără seamăn. 2. care nu poate fi învins, stăpânit, domolit. Vezi definitia »

ȘPRONȚUÍT, -Ă, șpronțuiți, -te, adj. v. ȘPRONȚUI. – [DAR] Vezi definitia »