EUDIHOTOMÍE s. f. (bot.) dihotomie normală, cu ramuri dezvoltate și ramificate uniform. (< fr. eudichotomie) Vezi definitia »

ȘELĂRÍE², șelării, s. f. Locul unde se confecționează sau se vând șei ori alte obiecte de harnașament. – Șa + suf. -ărie. Vezi definitia »

TROMBASTENÍE s. f. afecțiune datorată unei disfuncții trombocitare. (< fr. thrombasthénie) Vezi definitia »

METONIMÍE s. f. figură de stil, constând în inversarea cauzei prin efect, a abstractului prin concret, a noțiunilor morale prin cele fizice etc. și invers. (< fr. métonymie, lat., gr. metonymia) Vezi definitia »

SUPRAPOPULÁȚIE s.f. 1. Mare concentrare a populației într-un oraș, într-o regiune etc. 2. (Biol.) Existența unei densități excesive de organisme pe o anumită arie. 3. (Ec.) Suprapopulație relativă = Excedent al populației muncitorești în raport cu necesitățile de forță de muncă ale capitalului; masă de șomeri. [Gen. -iei. / < supra- + populație, după fr. surpopulation]. Vezi definitia »