BENZÓIC, benzoici, adj. (În sintagma) Acid benzoic = substanță cristalină, albă, extrasă din rășini naturale sau fabricată sintetic și întrebuințată în industria coloranților, a medicamentelor etc. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. benzoïque. Vezi definitia »

STÁNIC, -Ă adj. (Chim.) Care conține staniu tetravalent. [< fr. stannique]. Vezi definitia »

CORÍNTIC, -Ă adj. din Corint; corintian. ♦ ordin ~ = ordin arhitectonic din Grecia antică caracterizat prin coloane zvelte decorate cu caneluri, cu capitelul înalt, împodobit cu sculpturi reprezentând frunze de acantă în volută. (< germ. korinthisch) Vezi definitia »

ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -e, adj. Care ține de arheologie, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Fr. archéologique (< gr.). Vezi definitia »

DOCUMENTARÍSTIC, -Ă, documentaristici, -ce, adj. De documentarist; de documentare. – Documentar + suf. -istic. Vezi definitia »