TERI- elem. „pământ, teren”. (< fr. terri-, cf. lat. terra) Vezi definitia »

ODORI-, -ODÍE elem. „miros, olfacție”. (< fr. odori-, -odie, cf. gr. odor, -is) Vezi definitia »

joștărí, joștărésc, vb. IV (reg.) a lovi cu nuiaua pe cineva, a japița, a atinge, a altoi, a arde. Vezi definitia »

smulturí, smulturésc, vb. IV (reg.; despre animale sau pielea acestora) a smulge lâna sau părul; a curăța de părul sau de lâna de prisos. Vezi definitia »

strântorí, strântorésc, vb. IV refl. (reg.; despre grâu) a ajunge la maturitate înainte de vreme; a se coace prematur; a se pripi. Vezi definitia »