BAMBÁRA subst. 1. S. m. Membru al unei populații din regiunea văii superioare a râului Niger. 2. S. n. Limba vorbită de bambara (1), aparținătoare grupului mandingo (2) și folosită drept lingua franca în Mali. (cf. engl. bambara) [AHDEL] Vezi definitia »

EXECRÁ vb. tr. a detesta profund, a disprețui; a avea oroare de... (< fr. exécrer) Vezi definitia »

rânturá, rântur, vb. I (reg.) a deranja, a împrăștia, a dranja. Vezi definitia »

GOÚRA s. f. porumbel mare, purtând un moț ridicat, din Noua Guinee; porumbel evantai. (< fr. goura) Vezi definitia »

EXONERÁ vb. I. tr., refl. A (se) elibera, a (se) achita (de) o obligație etc. [< fr. exonérer, lat. exonerare]. Vezi definitia »