Definita cuvantului știmă
ștímă, ștíme, s.f. (reg.) 1. demon, stafie, duh ce păzește comorile necurate. 2. pocitură, pocitanie. 3. ființă sau plantă purtătoare de noroc. 4. noroc. 5. (în forma: ștemă) belșug de lapte la vite; mană, frupt. 6. copil mic și neastâmpărat. 7. presimțire. 8. (în forma: ștemă) taină, secret. 9. (în forma: ștemă) fluierătură cu care ciobanii se cheamă între ei.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu știmă
DIRECTÍVĂ s.f. (Mai ales la pl.) Instrucțiuni, norme de lucru (date către un organ în subordine). ♦ Indicații generale de conduită; instrucțiuni în vederea realizării unei acțiuni. [< fr. directive]. Vezi definitia »
HIDROIZOPLÉTĂ s. f. izopletă care unește punctele cu aceeași umiditate ale unui sol. (< fr. hydroisoplète) Vezi definitia »
ÎNNODĂTÚRĂ, înnodături, s. f. Înnodare; nod; lucru înnodat. – Înnoda + suf. -ătură. Vezi definitia »
pletiníță, pletiníțe, s.f. (reg.) întăritură în malul unui râu, pentru ca apa să nu surpe malul. Vezi definitia »
bárjă s. f., art. bárja, g.-d. art. bárjei; pl. bárje Vezi definitia »