repántir (-ruri), s. n. – Cosițe, bucle purtate de femei pe față. Fr. repentir „căință”, cf. it. repentirs. Cuvînt înv. folosit de Negruzzi, lipsește din dicționare. Vezi definitia »

MUNDÍR, mundire, s. n. (Înv.) Tunică sau, p. gener., uniformă (militară). [Var.: mondír s. n.] – Din rus. mundir, magh. mondúr, mundér. Vezi definitia »

SEPTEMVÍR s.m. Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați să supravegheze celebrarea jocurilor publice în vechea Romă. [< lat. septemvir < septem – șapte, vir – bărbat]. Vezi definitia »

ELZEVÍR s.n. (Poligr.) Caracter de literă subțire și cu talpă dreaptă. ♦ Ediție imprimată de unul dintre membrii vestitei familii de tipografi olandezi Elzevir. [< fr. elzévir]. Vezi definitia »

GIR- v. giro-. Vezi definitia »