BUCEÁ, bucele, s. f. 1. Manșon de metal montat între două piese; bucșă. ♦ Căptușeală de fontă din interiorul unui butuc de roată (de car, de camion etc.). 2. Scobitură într-o piesă de lemn în care se îmbucă proeminența altei piese. – Lat. buccela „guriță”. Vezi definitia »

REDISPĂREÁ vb. II. intr. (Rar) A dispărea din nou, a pieri dinaintea ochilor. [< re- + dispărea]. Vezi definitia »

BĂLTICEÁ, bălticele, s.f. Diminutiv al lui baltă. Vezi definitia »

VÓINEA s. m. (Reg.) Logodnic; bărbat de curând căsătorit. Vezi definitia »

REVEDEÁ vb. II. 1. tr., refl. A (se) vedea din nou. 2. tr. A examina din nou, a revizui (un text, o compunere). [P.i. revăd, conj. -vádă. / după fr. revoir]. Vezi definitia »