GUNOͲ, gunoiesc, vb. IV. 1. Tranz. A îngrășa pământul cu gunoi¹ (2). 2. Tranz. și refl. (Despre păsări) A-și depune excrementele (murdărind ceva). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A slăbi extrem de mult (de boală, de muncă). – Din gunoi¹. Vezi definitia »

șipói, șipoaíe, s.n. (reg.) sticlă mare; flacon mare; șipan. Vezi definitia »

CONVÓI, convoaie, s. n. Grup, șir de vehicule (care transportă materiale, trupe etc.) ♦ Mulțime (încolonată) care merge în aceeași direcție (și cu același scop); coloană; spec. cortegiu. [Pl. și: convoiuri] – Din fr. convoi. Cf. rus. konvoi, it. convoglio. Vezi definitia »

RĂZBOͳ, războiesc, vb. IV. Refl. recipr. (Și fig.) A purta război¹, a se lupta, a se bate. – Din război¹. Vezi definitia »

cirmói s.n. (reg.) numele unei buruieni ce crește în grâu. Vezi definitia »