BINEVOÍ, binevoiesc, vb. IV. Tranz. A avea dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc; a catadicsi, a cabulipsi. – Bine + voi. Vezi definitia »

șotói, șotói, s.m. (reg.) pui de iepure. Vezi definitia »

MOȘUROÍ vb. v. MUȘUROͲ. A grămădi pământ la rădăcina unei plante, pentru a favoriza dezvoltarea ei. ♦ Refl. Fig. (Despre elemente care pot forma grămezi) A se îngrămădi. [Var.: moșuroí, mușiroí vb. IV] – Din mușuroi¹. [DLRM] Vezi definitia »

șipói, șipoaíe, s.n. (reg.) sticlă mare; flacon mare; șipan. Vezi definitia »

zaicói (reg.) (zai-) s. m., pl. zaicói, art. zaicóii Vezi definitia »