ibrictár, ibrictári, s.m. (înv.) slujbașul Curții fanariote care prezenta domnului ibricul de spălat mâinile. Vezi definitia »

ghiular, ghiulari s. m. (intl.) vânzător de inele din aur fals. Vezi definitia »

REFRACTÁR, -Ă, refractari, -e, adj. 1. (Despre materiale) Care rezistă la temperaturi înalte fără a-și schimba structura, compoziția și caracterele. ◊ Cărămidă refractară = cărămidă fabricată dintr-un material special, rezistentă la temperaturi înalte, folosită la căptușirea focarelor de la cuptoarele industriale, de la cazanele de încălzire centrală, de la locomotive etc. 2. Fig. (Despre oameni, caractere etc.) Care se împotrivește la ceva, care opune rezistență față de ceva, care nu este receptiv la ceva. – Din fr. réfractaire, lat. refractarius. Vezi definitia »

ZMEURÁR, zmeurari, s. m. (Bot.) Zmeur. [Pr.: zme-u-] – Zmeur + suf. -ar. Vezi definitia »

pângár, -ă, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (s.f.) spurcăciune, scârnă; (fig.) vorbă murdară, obscenă, trivială. 2. (s.f.) rușine, dezonoare. Vezi definitia »