SPIRIDÚȘ, spiriduși, s. m. (În basme și în superstiții) Drac mic (vioi și poznaș) care se întrupează în diferite vietăți și slujește pe vrăjitori și pe diavoli. ♦ Fig. Copil zburdalnic, vioi, neastâmpărat. [Var.: (rar) spiritúș s. m.] – Din lat. spiritus. Cf. pol. spirytušek. Vezi definitia »

BEȚIGÁȘ, bețigașe, s. n. Bețișor. – Din băț. Vezi definitia »

FRUNZÍȘ, frunzișuri, s. n. Mulțime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci; frunzet, frunzărime, frunzătură. – Frunză + suf. -iș. Vezi definitia »

proș, próșuri, s.n. (reg.) oală mai mare. Vezi definitia »

CULPÁȘ, -Ă, culpași, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană vinovată de o infracțiune; vinovat. ◊ (Adjectival) Persoană culpașă. [Var.: cúlpeș, -ă s. m. și f.] – Culpă + suf. -aș Vezi definitia »