plástă², s.f. (reg.) arătare, fantomă, nălucă. Vezi definitia »

AMBIÁNȚĂ s. f. mediu (natural sau cultural), anturaj, societate în care trăiește cineva. (< fr. ambiance) Vezi definitia »

DRÁGĂ s.f. 1. Instalație plutitoare folosită pentru a săpa sub apă și pentru a îndepărta nisipul, pietrele și alte depuneri care împiedică navigația. 2. Plasă de formă specială cu care se pescuiesc vietățile de pe fundul apelor. 3. Dispozitiv (format dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă. [Pl. -ge. / < fr. drague, it. draga, cf. engl. drag – a trage]. Vezi definitia »

Metodă de analiză pentru a măsura adâncimea de penetrare a conexiunilor de un organism în altul. Vezi definitia »

AVALÁNȘĂ s. f. 1. masă de zăpadă, de pietre etc. desprinsă de pe un povârniș de munte și care se rostogolește către vale. 2. (fig.) mulțime; cantitate mare, potop. (< fr. avalanche) Vezi definitia »