SPIRÁNT, -Ă adj. Consoană spirantă (și s.f.) = consoană care se pronunță cu un fel de suflu a organelor vorbirii; consoană fricativă. [< fr. spirant, cf. lat. spirare – a respira]. Vezi definitia »

cuvânt Vezi definitia »

SPLINT, splinturi, s. n. (Tehn.) Cui de siguranță. – Din engl. splint. Vezi definitia »

ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ. – Din germ. Absolvent, lat. absolvens, -ntis. Vezi definitia »

MORDÉNT s. m. v. mordant. Vezi definitia »