Definita cuvantului punctiform
PUNCTIFÓRM, -Ă adj. 1. În formă de punct, cât un punct. 2. Care acționează din loc în loc; intermitent. 3. De dimensiuni neglijabile în raport cu distanțele până la corpurile cu care interacționează. [Cf. fr. punctiforme, lat. punctum – punct, forma – formă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu punctiform
ERUCIFÓRM, -Ă adj. (Biol.) În formă de omidă, cu aspect de omidă. [< fr. eruciforme, cf. lat. eruca – omidă, forma – formă]. Vezi definitia »
DIASÍRM s.n. Figură de stil care exprimă cu abilitate o ironie caustică și umilitoare. [< fr. diasyrme, cf. gr. diasyrmos – atac perfid]. Vezi definitia »
ASPERGILIFÓRM, -Ă adj. în formă de pămătuf. (< fr. aspergilliforme) Vezi definitia »
CONFORM DEFINITIEI FILOSOFICE DATA FILOSOFIEI SI A ETIMOLOGIEI CUVANTULUI, CORECT ESTE FILOSOFIE- FILO- IUBIRE, ATASAMENT SI SOPHIA- INTELEPCIUNE, ADICA DRAGOSTEA DE INTELEPCIUNE. TERMENUL ESTE DE ORIGINE GREACA SI SE PASTREAZA ORIGINEA. CHIAR DACA DEXUL IL MENTIONEAZA CU Z MI SE PARE CORECT SA SE CEARA SI PAREREA UNOR SPCIALISTI IN FILOSOFI Vezi definitia »
INFÓRM, -Ă, informi, -e, adj. Care nu are o formă determinată sau un contur precis. fără formă; care este lucrat grosolan, care are forma nepotrivită, brută, dizgrațioasă. ♦ Fig. Imperfect, nedesăvârșit. – Din fr. informe, lat. informis. Vezi definitia »