CULTURÍSM s. n. Disciplină sportivă bazată pe exerciții complexe, care urmărește dezvoltarea armonioasă și viguroasă a corpului. – Cultură + suf. -ism. Vezi definitia »

NEOCONFUCIANÍSM s. n. curent filozofic apărut în China în sec. X-XII, care cuprinde două tendințe opuse, materialistă și idealistă, ambele invocând paternitatea lui Confucius. (< fr. néo-confucianisme) Vezi definitia »

AEROMODELÍSM, s. n. Tehnica de a construi aeromodele. – Fr. aéromodélisme. Vezi definitia »

HIPOTIROIDÍSM s.n. Hipotiroidie. [Pron. -ro-i-. / < fr. hypothyroïdisme]. Vezi definitia »

HIPERINSULINÍSM s.n. (Med.) Creștere a secreției de insulină. [< fr. hyperinsulinisme]. Vezi definitia »