BRAHMANÍSM (‹ fr.) s. n. Sistem religios apărut în primele secole ale milen. 1 î. Hr. în India, inspirat direct din religia vedică. B. afirmă caracterul iluzoriu al lumii și ideea renașterilor și distrugerilor periodice ale lumii. Doctrina morală a b., care prevede răsplata postumă după felul cum fiecare și-a îndeplinit în viață datoria, stă la baza regimului castelor. Vezi definitia »

ECHINÍSM s.n. Deformație a piciorului echin. [< fr. équinisme]. Vezi definitia »

xeromorfísm s. n. Vezi definitia »

CIUNÍSM s. n. Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul, care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină; pumnism. – Din terminația lexicalizată -ciune + suf. -ism. Vezi definitia »

ACTINOTROPÍSM s. n. îndreptare a plantelor către radiațiile de lumină. (< fr. actinotropisme) Vezi definitia »