sabúr s. m. – Aloe. – Var. înv. sabri. Tc. (arab.) sabr (Șeineanu, II, 303; Lokotsch 1745), cf. cuman. sabur, per. sabor, ngr. σαμπούρι, rus. sabur și REW 7478b. Vezi definitia »

ceambúr (ceambúruri), s. n. – Expediție în scop de jaf într-o țară dușmană, incursiune, năvală. Cuvînt oriental, cf. tc. çapul „incursiune” (Șeineanu, II, 121; DAR); lipsește însă etimonul direct numai dacă nu este rut. çambul, pol. czambul. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

PRÓUR s. n. (Pop.) Timpul zilei (dis-de-dimineață) când pleacă oile la pășune. ◊ Expr. În prour de... = la începutul zilei; p. ext. la începutul unui anotimp. [Var.: próor s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »

LÍCUR s. n. v. licăr. Vezi definitia »

JUR¹, juri, s. m. (Astăzi rar) Jurat¹. ◊ (În vechea organizare judecătorească) Curte cu juri = organ de jurisdicție pentru procese criminale, delicte politice sau de presă, în componența căruia intrau jurați¹. – Din fr. jury. Vezi definitia »