ȘTIRBÍT, Ă, știrbiți, -te, adj. 1. Cu marginea știrbă; tocit; ciobit. ♦ Ciuntit, trunchiat. 2. Fig. Micșorat, diminuat ca însemnătate, ca valoare; (despre o lege, un drept etc.) încălcat, nesocotit. – V. știrbi. Vezi definitia »

FRÂNGHIERÍT s. n. (Rar) Totalitatea frânghiilor¹ necesare la pescuit. [Pr.: -ghi-e-] – Frânghie¹ + suf. -ărit. Vezi definitia »

ARTERIOLÍT s. n. concentrație calcaroasă în pereții arterelor sclerozate, într-un trombus. (< fr. artériolithe) Vezi definitia »

puchinít¹ s.n. (reg.) migălit. Vezi definitia »

pioncăít², -ă, adj. (reg.) 1. slab, topit (de boală sau de bătrânețe); care este fără putere, fără vlagă; pioncăit. 2. care merge, se deplasează greu. 3. care are vedere slabă. 4. mocoșit, mocăit. Vezi definitia »